Balanced Scorecard și Masa cu Două Picioare

Pot exista mese care stau doar pe două picioare. Dar acestea trebuie să fie bine fixate in podea. Și totusi, o masă trebuie sa ofere o minimă flexibilitate, cum ar fi aceea de a fi mutată dintr-un loc într-altul. Adică o masă normală. Dar pentru aceasta, două picioare nu mai sunt suficiente. Avem nevoie de o masă cu măcar trei picioare, altfel utilizarea ei devine un exercițiu de echilibristică.

Compararea Balanced Scorecard cu masa cu două sau trei picioare este o parabolă care-i va ajuta – sper – pe unii dintre cititorii acestui blog să înțeleagă ce este de fapt Balanced Scorecard și-i va determina pe cei care folosesc în momentul de față sau care intenționează să folosească acest sistem de management drept Masă cu Două Picioare să se gândească cât mai serios la stabilitatea implementării lor și la faptul că mai devreme sau mai târziu ceea au pus pe masă va cădea, odată cu aceasta.

Masa cu Două Picioare se regăsește cel mai des sub denumirea ”Instrument de Măsurarea Performanței”, sau ”Sistem de KPI-uri”. În variantele mai pretențioase, apare sub denumirea de ”Instrument de Evaluare/Motivare a Personalului”, iar unii îl ridică chiar la rangul impropriu de ”sistem”, sugerând existența unei bucle de management, nu doar a unui simplu Tablou de Bord. Iar când acest instrument mai folosește nu doar Obiective sau KPI-uri financiare ci și non-financiare, eventual grupate în mai multe ”perspective”, cei care l-au implementat sau care-l utilizează întreabă ușor surprinși: ”Păi nu asta este Balanced Scorecard?”.

Nu, așa ceva nu este Balanced Scorecard! Tot așa cum o Masă cu Două Picioare nu poate fi numită cu adevărat ”masă”, decât în circumstanțe cu totul excepționale, nici KPI-urile, chiar asociate cu un set de Obiective, nu se pot constitui decât într-un instrument de EVALUARE (assessment).

Balanced Scorecard este cu totul altceva și anume un sistem PRESCRIPTIV, adică un sistem care direcționează sistematic acțiunile de schimbare a proceselor operaționale, pentru a asigura atingerea Obiectivelor definite pe baza Strategiei organizației. Iar Indicatorii de Performanță și Risc (KPI & KRI Indicators /*) măsoară gradul în care acțiunile respective au avut efectul dorit (atingerea Obiectivelor), permițând modificarea acestor acțiuni, dacă rezultatele obținute prin derularea lor nu au fost cele așteptate.

/* KPI = Key Performance Indicators, KRI = Key Risk Indicators

Masa cu Trei Picioare, care simbolizează în parabola noastră modul corect de implementare și utilizare a Balanced Scorecard, are – pe lângă (1) Obiective Strategice și (2) Indicatori de Performanță și Risc – și (3) Inițiative Strategice, adică un portofoliu de proiecte/programe de schimbare, care permit ca atingerea Obiectivelor să nu fie doar EVALUATĂ, prin intermediul Indicatorilor, ci și DETERMINATĂ, prin derularea Inițiativelor asociate.


Fără îndoială că o Masă cu Două Picioare poate fi sprijinită cumva ca să nu cadă, dar acesta nu este decât un surogat de stabilitate, tot așa cum acțiunile corective luate mai mult sau mai puțin ad-hoc, în baza rezultatelor unei evaluări, nu pot decât substitui un sistem efectiv de management, în care cele trei componente subliniate mai sus sunt sistematic si inter-dependent corelate.

În cazul Balanced Scorecard, stabilitatea unui astfel de sistem de management, aplicat la nivel organizațional, este propagată la toate nivelurile ierarhice, prin procesul de Aliniere Organizațională, asigurând că și la nivel departamental și individual Inițiativele Strategice sunt susținute participativ și acționează pentru atingerea Obiectivelor Strategice cascadate la nivelurile respective.